Tuesday, January 8, 2008

Anul 2008 incepe "la rece"

La Multi Ani!
Iata ca suntem deja in anul 2008. Sper ca pentru cei mai multi anul care a trecut a fost unul macar bun daca nu cumva foarte bun. Iar anul care a venit va doresc sa fie incarcat de realizari si impliniri pe toate planurile.
Pentru mine, anul a inceput cu o experienta glaciara. Dumineca 6 ianuarie, ne-am pornit in formatie de 5+1 (Eu, Catalin, Vlad V, Ionut si Razvan + porcul transat din portbagaj) spre Cheile Bicazului, unde aveam de gand sa ne incercam norocul la gheata de pe cascadele Bicajelului. Kobe fusese impreuna cu Vali cu 2 zile inainte la dry-tooling si asa am aflat ca erau inghetate bocna cascadele (au fost -20 grade). Avand in vedere ca eu nu mai atinsesem gheata cu pioletii inca din iarna lui 2006 (care a fost cel mai bogat pentru mine in sensul asta) eram super incantat dar si super neantrenat. Cu o seara inainte mi-am ascutit bine pioletii (operatie pe care eu nu o mai facusem niciodata de cand i-am preluat de la Kobe) si deasemenea am ascutit putin si suruburile sau cuiele de gheata.
Dupa un drum fara peripetii dar cu ceva intarzieri (prietenii stiu de ce) si in care am trecut printr-un mic viscol la iesirea din Piatra Neamt si unde ni s-a sugerat sa ne intoarcem, am ajuns la 8:30 in chei si ne parcam masina exact langa cea a lui Kobe (cred ca nu mai sunt locuri de parcare la el la bloc si o parcheaza de acum in chei...). Erau doar -10 grade. A urmat echiparea si apoi un drum de apropiere de vreo 1/2 ora peste apa inghetata si apoi printr-o padure incarcata feeric de zapada.

Ajunsi intr-un final deasupra cascadei nr.1 ne hotaram sa mergem direct la cascada nr.2 undeva la vreo 200m mai in amonte. La baza cascadei, constatam ca nu este inca la fel de bine formata ca acum 2 ani (era mai ingusta) dar oricum este practicabila si prezinta o buna etapa de reacomodare cu gheata.

Ma pregatesc eu sa urc cap si, filat de Catalin, fac primii pasi cu incredere. Dupa vreo 5-6m pun si primul surub care intra bine. Apoi cascada mai pierde putin din inclinare formand ceva praguri. Intra si a doua asigurare, totul fiind ok. Pioletii nu aveau dragoane dar le-am montat cate un trigger pt. deget de la Grivel lucru ce ajuta putin. Cam de la jumatate cascada incepe sa devina aproape verticala lucru ce incurca putin socotelile, mai ales pentru unul neantrenat ca mine.

Ma vad nevoit sa-mi pun selbul in piolet de cateva ori, lucru care nu-mi place dar nu am ce face. oricum asta inseamna cel putin ca am incredere in plasamentul pioletului, sau oricum nu am alta alternativa, caci nu mai pot strange pioletul in mana. Faza super tare a fost cand, la un moment dat, imi iese sau scap pioletul drept si scap si picioarele, care oricum nu prea stateau bine pe gheata foarte casanta, ramanand agatat doar intr-un singur piolet, balaganind in gol, dar rapid am prins ceva si cu cealalta mana (nu mai stiu ce?) echilibrandu-ma din balans si apoi am fixat putin coltarii in gheata, revenind la normal tocmai cand mai aveam putin si scapam si mana stanga. Merita filmata toata faza dar asta e, baietii in loc sa faca chestii serioase ei tot chibitau si faceau poante pe seama mea. Oricum gheata a fost destul de casanta si se desprindeau bucati destul de mari dar din fericire nu au accidentat pe nimeni. In partea stanga a cascadei curgeau siroaie de apa si m-am cam udat destul de mult.
Intr-un sfarsit, destul de greu, cu multe pauze de odihna in piolet, am ajuns sus unde eram cu mainile foarte obosite ca abia mai puteam tine pioletii in mana. Am fixat mansa la un copac si am coborat in rapel. La coborare nu am scos asigurarile cu gandul (ideea lui Catalin defapt) ca vom urca cu totii cap, dar de unde...
Am folosit cu totii mansa de cel putin 2 ori, eu am urcat chiar de 2 ori la rand fara odihna si Catalin a urcat ultimul sa recupereze echipamentul de la copac. Unii au fost mai in forma, altii mai putin dar oricum toti eram bine-dispusi si ne-am simtit bine. Atmosfera a fost placuta, pacat ca eram in mare graba si la ora 14 a trebuit sa parasim zona. Nu de alta dar se dezgheta porcul. Drumul de intoarcere nu a pus probleme mari desi pe alocuri viscolul si-a facut simtita prezenta. Am ajuns in Iasi cam la ora 18. De acolo eu mai aveam de facut inca un drum la Botosani la dus cu porcul si la intors cu Daria. Noroc de Nissan X-Trail 4x4. Dar oricum porcul trebuia sa-mi multumeasca ca l-am plimbat pana in chei.
Urmatoarea iesire se preconizeaza a fi tot la cascade de gheata cam peste 2 saptamani. Desfasurarea "logistica" va fi cu mult mai mare (din nou prietenii stiu de ce). Spor la treaba pana atunci.