"Buciumul suna cu jale"

Am reusit in weekend sa ajung dupa multa vreme, din nou la Bucium, adica la poligoanele de catarare de la Repedea. I-am corupt, sau mai bine zis ne-am corupt reciproc, pe Catalin si Ioana. A fost o dumineca dupa-amiaza frumoasa, cu mult soare, si desi temperatura era in jur de 5 grade, noi ne simteam f.bine iar stanca era deosebit de primitoare. Pe la ora 2 poligoanele erau pustii, si parca incep sa devina din ce in ce mai pustii. Lucrul nu e de inteles, avand in vedere ca e singurul loc de antrenament, mai aproape de Iasi, bineinteles in afara de panoul lui Adrian. Se prea poate ca lumea sa inceapa, datorita frigului, sa prefere panoul ca mijloc de antrenament dar totusi, parca nici in timpul verii nu prea vedeam multa lume la stanca. De aceea am scris in titlu ca "Buciumul suna cu jale" si anume ca tot mai putini mai calca pe acolo. A venit totusi mai tarziu si Cristina cu o prietena.
Asadar, am poposit la poligonul nr.1, cel mai usor si mai aproape dintre toate, si care ne permitea sa ne adaptam dupa o pauza cam lunga ...(la mine au trecut aproape 2 luni de la ultima catarare serioasa, adica Fisura Artei in Bicaz). Nu am tras prea tare, ci ne-am miscat mai mult din placere.
Apusul de soare a fost impresionant, dar imediat dupa aceea s-a resimtit si frigul. Nu am mai zabovit mult dupa ora 5 caci intunericul incepea sa se astearna cu repeziciune. Seara, am fost invitati sa degustam specialitati frantuzesti, prin amabilitatea Ioanei, proaspat intoarsa din Marsilia (daca nu ma insel). Daria s-a intalnit cu Zada si se pare ca incep sa se simta bine impreuna. Nu mai e mult pana vor reusi sa comunice pe deplin.
Cum va spuneam, pentru mine a fost un weekend placut, cu evenimente scurte dar bine condensate si pline de substanta. Abia astept urmatoarea iesire la munte, cred ca din nou in Bicaz.
Apropos, iarna si-a facut deja simtita prezenta. Pregatiti-va serios.